In razboi cu sufletul

Stau in fata calculatorului si nustiu ce sa scriu. Toate gindurile mele nu se pot aduna spre a forma o fraza cit de cit de suflet. Sufletul asta care acum e la pamint!!
Are nerusinarea,sufletul asta sa se plinga ca e singur.auzi la el!! Parca eu ii reprosez ca m-a golit de ginduri,de idei,de veselie… Da,de veselie,de fericire pentru ca am avut toti copiii linga mine.Ne-am bucurat impreuna,ne-am certat,ne-am bagat in seama,ca sa zic asa…
Si deodata sufletul meu s-a impartit in mai multe parti si a plecat lasindu-mi inima goala..
Cum sa alerg eu in U.S.A.,s-au in Canada sa-mi alin sufletul asta egoist,plin de durerea de mama fara puii ei? Cum sa umplu la loc inima mea,cind tot ce am mai drag,adica 3 suflete desprinse din mine,alearga departe de mine ,fara ca eu sa le pot ajuta cumva?
Credeti ca la modul acesta mai poti lega o fraza? Nuuuu!!!!!
Daca as putea merge,sa vorbesc cu pomii,cu florile,cu cerul care stiu ca m-ar asculta…
Dar nici asta nu pot face,pentru ca sint bolnava.Degeaba am umblat la doctori,degeaba am sprijinit toate usile ca n-am rezolvat nimic. Durerea din coloana nu ma lasa,asa ca sufletul
imi este chiar pustiu.Nici de primavara nu pot sa ma bucur.Oare exista undeva un doctor
care sa ma ajute si pe mine? Nu cred,asa ca am sa ramin in razboi cu sufletul.